Sunt micii pacienți cei care fac diferența, temători, îngroziți, neîncrezători, timzi sau curajoși … care cred în bau-bau, lupul cel rău, zâna cea bună … și depinde de noi ce rol vom juca.
Nu facem ecografii, ci căutăm broscuțele din burtică la televizor.
Firele de sutură sunt chiar fire din pânza trimisă de însuși Spiderman, care vor vindeca toate rănile.
Avem sticluțe și pungi cu apă magică, din care la dăm să bea la “fluturașii” colorați prinși pe mânuțe.
Facem vrăji care fac durerea să plece, sau doar să o facem mică, mică.
În sala de operație facem poze cu lampa cea mare, punem masca de aviator și respirăm praf de vise … neaparat cu gust de ciocolată.
Bisturiul se transformă în săbiuța piticilor iar acele nu sunt decât niște albinuțe care te pișcă și te faci bine!
Să nu uit de faptul că și jucăria preferată poate avea uneori nevoie de îngrijiri medicale de specialitate.
Și toată seriozitatea și uneori îngrijorarea se ascund sub zâmbet și glume și giumbușlucuri, pentru că ei, micii noștri pacienți, fac ca totul să se transforme, ca prin minune, într-o poveste… și e de datoria noastă ca aceasta să aibă un final fericit… “până la adânci bătrâneți”…
